Blocul de carte – coaserea

coasere 2

     În societatea contemporană este aproape imposibil să folosim termenul de legătorie de carte în domeniul legării cărților din tipografii, în sensul său primordial. Modalitățile de ”legare” a cărților s-a simplificat atât de mult încât s-a diminuat în primul rând calitatea, prețul iar cărțile post-moderne aș spune chiar că reprezintă un kitsch față de cărțile legate în adevăratul sens al cuvântului, asta dacă s-ar putea compara. Mă refer strict la calitatea legării și nu la conținutul cărților. Dacă mi s-ar permite o analogie, aș propune să comparăm o icoană pictată, la care pictorul a depus efort, rugăciune, poate și post, făcându-o după vechile legi ale picturii de icoane, cu un alt fel de icoană, litografia, practic o imagine printată și aplicată pe o bucată de lemn. Este evident că în ceea ce ține de conținut, de chip, amândouă sunt la fel de valoroase. Însă, în ceea ce ține de materialele folosite și tehnici, practic nici nu se pot compara. Cum ar spune un pictor, litografia pe lemn e un kitsch. Desigur, tot același pictor spune că aceste icoane nu au nici o valoare spirituală și practic nu sunt icoane. De aici nu mai suntem de acord. Desigur, poate pe viitor voi scrie și ceva despre acest subiect. Să revenim…

      Marea majoritate a cărților nu sunt cusute pe fascicule ci sunt pur și simplu printate și lipite la cotor cu clei tipografic, un clei ce se aseamănă cu siliconul.

Aspecte pozitive:

1. Preț mic pentru tipărire, ”legare” și scoatere pe piață.

2. Cleiul acela durează foarte mult, practic se va degrada hârtia iar cotorul încleiat va arăta la fel.

Aspecte negative:

1. Cartea este inflexibilă deci greu de citit. 

2. Cartea nu se deschide complet.

3. O copertare în ediție de lux este de prisos dacă nu este cusută pe fascicule căci rezultatul va fi unul nesatisfăcător. Cu o copertă frumoasă sau fără, tot inflexibilă va rămâne.

4. Greu de folosit la lucrări. Ca student vă spun din experiență că sunt foarte greu de folosit astfel de cărți atunci când scrii o lucrare. Dacă trebuie să folosești mai multe deodată…e o veselie! 

 

     Cum sunt cusute cărțile într-o legătorie de carte? În principal manual; cu ac și ață rezistentă. laugh

11880273_958945207458852_1393822308_n

Carte cusută pe două sfori

carti pe sfori

Cărți din colecția PSB cusute pe 5 sfori (imagine de acum 2 ani)

carti pe sfori 2

     În imaginile de mai sus este prezentă cusătura cea mai des întâlnită și folosită: cea pe sfori. Desigur, există și alte modalități de coasere. De exemplu coaserea egipteană pe care am învățat-o mai recent. Cărțile nu sunt cusute pe sfori ci doar cu ață. 

     De ce această coasere e mai specială și mai calitativă?

     În primul rând cartea e cusută pe fascicule. În general la cărțile pe care le printez și cos, fiecare fascicul are 5-7 foi dacă folosesc hârtie de 80gr/mp. În funcție de grosimea hârtiei scade sau crește numărul de foi într-un fascicul. Fiind cusută pe fascicule cartea este flexibilă și deosebit de rezistentă. Dacă o deschizi ea rămâne deschisă pe masă și nu se închide la loc asemenea cărților fără fascicule și lipite cu clei tipografic. Paginile nu se vor rupe așa de ușor și nici nu se vor dezlipi.

liturghier

colectia psb

colectia psb2

      În al doilea rând cotorul poate fi rotunjit. Ca cititor nu ai cum să nu apreciezi o carte care are un cotor frumos rotunjit. Totodată, la cotorul acestor coperți se pot adăuga și nervuri sau binduri, pot fi adăugate diverse decorații în sec sau folio (auriu/argintiu), ceea ce le va da un aer select, antic, maiestuos și unic. 

cotor rotunjit

12336249_1121303601220840_208998936_n

Cotor cu patru nervuri/binduri, titlu și două decorațiuni cruce în câmpurile nervurilor.

5

DSC07968

DSC07971 (1)

     În al treilea rând cartea poate fi recondiționată peste zeci sau sute de ani. De curând am primit 23 de cărți de istorie la recondiționat (pentru vizualizare click aici). Toate erau formate din fascicule. Astfel, am putut să le recondiționez, să desfac fiecare carte pe fascicule, să întăresc acele fascicule cu hârtie japoneză, să le recos și să le pot pune o copertă nouă. Deși au o vechime de peste 100 de ani, la 90% dintre ele le mai acord încă 50 de ani pe puțin după recondiționarea făcută de mine.

DSC08124 (1)

DSC08125 (1)

Cărți care au fost cusute pe sfori acum 70-100 de ani iar cotorul acestora se prezintă foarte bine. Asupra acestor cărți care au fost cusute pe sfori nu a fost nevoie de nici o intervenție asupra fasciculelor așa cum s-a întâmplat la restul cărților, care fie eu fost prinse cu capse metalice, fie au fost cusute de către mașină.

 

DSC08100 (1)

DSC08099 (1)

DSC08110 (1)

Concluzia? Concluzia e cum zicem mai mereu: dai un ban, da' face! Face sute de ani! 

 

Leave a Reply