Recondiționare Molitfelnice Măn. B.

     Am primit la recondiționat 4 Molitfelnice, un Molitfelnic mic și un Ceaslov. Jumătate din ele nu erau într-o stare bună. Câteva pagini erau lipite cu scotch iar alte pagini ”zburau”, coperta era grav deteriorată etc. Desigur, imitația de piele/balacronul, nu avea cum să reziste în timp și a clacat. Problema e că, atunci când se distruge coperta, blocul de carte suferă o degradare substanțială: paginile se rup, se murdăresc canturile (tranșele), se îndoiesc colțurile, cotorul suferă și el schimbări majore.

     O parte din cărți au mai fost legate. Nu am nimic bun de zis despre această legătură. Cotorul a fost încleiat prost, cartea a fost tăiată la ghilotină exact așa cum a fost încleiată, fără a se ține cont de aspect (cantul principal trebuie să fie concav și, nu drept).

Notă: de ce e indicat ca o carte să aibă cotorul rotunjit? Pentru a se evita deteriorarea blocului de carte. Un cotor drept al unei cărți nu va rămâne așa niciodată. Va tinde să devină concav, iar în consecință, tranșa principală va deveni convexă. Din punct de vedere estetic și al rezistenței, nu e bine. Astfel, dacă o carte e formată din fascicule, legătorul trebuie să rotunjească cotorul. Desigur, la cărțile care nu sunt realizate pe fascicule, acest lucru este imposibil.

     În acest sens, dacă un ”legător”, execută o astfel de manevră (pe care o cataloghez dezastruoasă), paginile se taie greșit deoarece tranșa principală nu e dreaptă în momentul ghilotinării, ci concavă. Așadar, se taie mult peste măsură din partea de început și de sfârșit a cărții. Dar, pentru 50 lei, sau cât costă o astfel de legătură, nu interesează pe nimeni să facă tranșa/cotorul drept, să măsoare bine, să taie la ghilotină și apoi să rotunjească iar cotorul.

     Trei cărți au necesitat ghilotinare din simplul fapt că, prin șlefuire, nu puteam înlătura murdăria ce s-a depus în timp pe file, și nici nu le puteam face să arate bine.

     La ceaslov a fost simplu. Nu era cusut și, deci, nu avea fascicule. Am încleiat cotorul, astfel încât să fie drept, am măsurat și am tăiat.

     La un molitfelnic, treaba a fost foarte dificilă. A fost așa de prost legat încât 4-5 fascicule, dacă nu chiar mai multe, s-au dus spre interior. Dificil de explicat… Ideea e că, dacă, încercam să le aduc la starea inițială, riscam să deteriorez  întru totul cotorul și fasciculele. Plus că, de la aghiasmă…cartea era toată în "valuri," creponată. laugh

Notă: În timp, cartea își formează un fel ”de a fi”, fasciculele, paginile se așează în așa fel încât, după ce e închisă cartea, filele revin exact în aceeași poziție. Așa se întâmplă la cărțile foarte vechi și la unele se evită orice operațiune majoră asupra cotorului. O rotunjire ulterioară a cotorului sau o reașezare a fasciculelor, poate duce la distrugerea cotorului în timp, până la reașezarea firească a filelor. 

     În cazuri de genul, se poate opera la o recondiționare generală, ce constă în descoaserea cărții, aplicarea de hârtie japoneză, recoaserea ei etc., cu costuri extraordinar de mari pentru…nimic! Nu se merită această operațiune pentru o carte care nu are o mare valoare și se poate reproduce sau găsi, încă, pe piață. Așadar, am fost nevoit să readuc cotorul la starea inițială atât cât s-a putut. Când am luat la ghilotină cotorul, ghici ce?! Primele 20 de pagini au rămas fără chenar. Aceasta doar pentru că unii ”bișnițari” se prefac că leagă cărți, iar în fapt, produc niște schimbări majore în sens negativ.

     La molitfelnicul mic am efectuat operațiunea corectă. Am îndreptat cotorul, am tăiat tranșa principală, l-am rotunjit și l-am încleiat la loc și, abia apoi, am tăiat tranșele secundare. Și…arată ca nou! Dacă pe viitor va mai necesita o nouă ghilotinare se va putea realiza fără probleme.

     Restul cărților au fost șlefuite manual.

     Înainte de recondiționare cărțile erau în această stare:

 

     După recondiționare:

 

     Fiindcă sunt clienți fideli, am hotărât să le ofer și un mic bonus: un Ceaslov nou legat și decorat cu noi matrițe.

Leave a Reply